Ziua internaţionalã a alfabetizãrii (declaraţie politicã)

Stimaţi colegi,

Ziua Internaþionalã a Alfabetizãrii a trecut, adesea,neobservatã, prezentând, din pãcate, prea puţin interes pentru reprezentanţii clasei politice. Şi asta pentru cã nu are o mizã electoralã şi nu este un contract cu multe zerouri, din care sã se poatã câştiga ceva. Lipsa de interes are însã şi urmãri. Cifrele ne aratã o realitate îngrijorãtoare, în spatele cãreia se aflã copii care nu au cãlcat pragul şcolii, elevi nevoiţi sã renunţe la frecventarea cursurilor din cauza situaţiei materiale şi, de cele mai multe ori, tineri cu vise spulberate.

Şi pentru cã vorbeam de cifre, sã vedem ce ne spun acestea: în România existã peste 500.000 de analfabeţi. Mai mult de jumãtate dintre elevii de 15 ani din România citesc cu dificultate, dupã cum aratã un raport emis de Consiliul Europei. Totodatã, media copiilor care se chinuiesc sã parcurgã cursiv un text este de douã ori mai mare, în ţara noastrã, decât media europeanã. Mergând mai departe, aflãm cã în România aproape 20% dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani, nu au terminat decât 8 clase. De asemenea, într-un top al abandonului şcolar timpuriu, România se aflã pe locul 3, dupã Malta, care are o ratã de 40%, şi Spania, cu 30%.

România continuã sã se situeze mult peste nivelul celor mai multe dintre statele membre sau care au aderat recent la UE, în ceea ce priveşte rata de abandon şcolar. Recent, valoarea indicatorului pentru România înregistra 19,2%, spre deosebire de ţãri precum Slovenia - 4,3%, Polonia - 5,0%, Republica Cehã - 5,5%, statele membre UE-27 – 14,8%. Numai unul din patru elevi din mediul rural a mers la liceu anul trecut . Principalele cauze care duc la abandonul şcolar sunt sãrãcia şi implicarea copiilor în muncile agricole. Peste 70.000 de copii sunt obligaţi sã renunþe la şcoalã ca sã poatã munci din greu. O treime dintre copiii obligaţi sã munceascã sunt analfabeţi, 40% au un nivel redus al abilitãţilor de scris şi citit, iar unul din cinci astfel de copii nu a fost niciodatã la şcoalã. Opt din zece copii care nu merg la şcoalã sunt romi.

Sã încercãm sã vedem care este tabloul la scarã mondialã. Nici aici cifrele nu aratã încurajator. Aproximativ 776 milioane de adulţi – în mare parte femei – nu au o deplinã stãpânire a noþiunilor fundamentale pentru a scrie sau pentru a efectua calcule matematice. Şaptezeci şi cinci de milioane de copii nu frecventeazã şcoala. Dar chiar şi în rândul celor care sunt la începutul procesului de educaţie, rata abandonului şcolar este foarte ridicatã. În acest context trebuie spus cã rata de alfabetizare a adulţilor români de 97,3% plaseazã þara noastrã pe un ruşinos loc 45 la nivel mondial.

De aceea, trebuie pus un accent deosebit pe educaţie. Este, de altfel, misiunea pe care vrea sã o ducã la bun sfârşit Partidul Social Democrat care vine cu un pachet de legi menit sã asigure un cadru coerent şi stabil învãţãmântului românesc. Reforma propusã de Ecaterina Andronescu vine sã aşeze şcoala pe baze europene, reunind mãsuri ce trebuie luate de urgenţã pentru ca cifrele de mai sus sã nu se mai regãseascã în statisticile viitoare.

Alfabetizarea nu înseamnã doar scris şi citit; în plus, ea se refera la respect, la posibilitãţi şi la evoluţie. În aceastã zi, vã adresez îndemnul de a promova alfabetizarea naţionalã şi de a o sprijini cu resursele necesare pentru a schimba ceva din realitatea deloc îmbucurãtoare de astãzi. De altfel, perioada 2003-2012 este declaratã deceniul ONU pentru alfabetizare, sub deviza „Educaţie pentru toţi”. Fiecare dintre noi avem datoria de a transmite acest mesaj şi de a garanta generaţiilor care vor veni posibilitatea de a învãţa. Prin aceasta, nu facem decât sã le transmitem respectul pe care îl meritã.